
INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALA LA ANGAJARE SSM
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
– are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor
– stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
– se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
– aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.
In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori
persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.
Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau
Obligatiile lucratorilor:
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
Hotarare nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze:
a)instruirea introductiv-generala;
b)instruirea la locul de munca;
c)instruirea periodica.
Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate
CONSECINTELE NECUNOASTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE SSM
Consecinte asupra executantului
In cazul executantului victima, consecinta principala a producerii accidentului/bolii este afectarea capacitatii sale de munca: pierderea temporara sau definitiva, insotita de cele mai multe ori de diminuarea productivitatii individuale la reluarea activitatii, reducerea aptitudinilor profesionale, a calitatii muncii prestate.
Daca ne gandim numai la accidente si luam in considerare executantul in sensul de lucrator colectiv (locurile de munca unde sarcina de munca este indeplinita de mai multi lucratori), ceilalti participanti la procesul de munca intrerupt prin eveniment sunt si ei afectati, sub forma pierderii de timp de munca in perioada imediat urmatoare (primul ajutor acordat victimei, comentarea situatiei, pregatirea locului de munca in vederea reluarii activitatii, participarea ca martori la cercetarea accidentului etc.), dar si prin reducerea productivitatii in timp ca urmare a neincrederii in siguranta conferita de locul de munca.
Consecinte asupra sarcinii de munca
Consecinta directa o constituie neindeplinirea sarcinii de munca, neindeplinirea ei la timp sau indeplinirea necorespunzatoare (la reluarea lucrului de catre victima unui accident/boli sau inlocuirea sa cu o persoana cu o experienta profesionala mai redusa).
Consecinte asupra mijloacelor de productie
Ca urmare numai a accidentelor de munca se pot produce deteriorari sau distrugeri de mijloace fixe, materii prime, materiale etc. (cazul exploziilor, incendiilor, proiectarea de corpuri s.a.). Afectarea echipamentelor tehnice are un impact negativ asupra eficientei utilizarii capitalului fix, modifica gradul de inzestrare tehnica, de innoire etc.
Consecinte asupra mediului de munca
Ambele categorii de mediu – fizic si social – pot fi afectate de accidentele de munca si bolile profesionale, dar in mod deosebit cel social.
Mediul fizic de munca este afectat numai indirect si numai de producerea accidentelor, ca o consecinta a deteriorarii unor echipamente tehnice, a recipientelor in care se pastreaza la locul de munca materiile prime si materialele utilizate etc., daca astfel se elibereaza in atmosfera substante nocive sau periculoase, daca se pierde controlul asupra parametrilor microclimatului s.a.
Consecintele asupra mediului social se concretizeaza prin stressul suportat de cei aflati la locurile de munca invecinate celui al victimei accidentului sau bolii, neincrederea in politica de securitate a muncii promovata in intreprindere etc.
Al doilea nivel de referinta pentru identificarea consecintelor accidentelor si bolilor profesionale il reprezinta societatea, cu subsistemele sale interdependente – individul si intreprinderea. Cele trei niveluri acopera integral aria de manifestare a efectelor posibile ale accidentelor.
REGULI PRIVIND APLICAREA NORMELOR S.S.M. LA NIVELUL SOCIETATII
Angajatorul va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor tinand seama de urmatoarele principii generale de prevenire:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursa;
- adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca, alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, pentru a evita activitatile monotone si cele desfasurate intr-o cadenta predeterminata si a reduce efectele lor asupra sanatatii;
- adaptarea la progresul tehnic;
- inlocuirea pericolelor prin nonpericole sau pericole mai mici;
- dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii si a conditiilor de munca, relatiile sociale si influenta factorilor de mediu;
- prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
- prevederea de instructiuni corespunzatoare pentru angajati;
- protejarea grupurilor expuse la riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala.”